Atelier interactiv Poligon Educational

În urmă cu aproape patru ani, dar după frămîntări care au durat încă pe atît, am decis să pornesc proiectul Poligon Educational. Lucram de mai mulți ani cu elevi și studenți și mă lovisem de aceeași nemulțumire: ei îmi arătau caietele de la clasă, îmi spuneau că nu au înțeles teoria, deci nu știu să rezolve exercițiile, iar cînd încercam să deslușim împreună despre ce era vorba în lecție, găseam aceleași tipare repetitive, fără multe explicații, dar cu „proceduri” din abundență. Așa că mulți renunțau să mai urmărească profesorul, îl luau pe „n-am înțeles” în brațe și temele rămîneau nefăcute, iar notele proaste se adunau.

În majoritatea cazurilor, dacă nu în toate, aveam în fața mea elevi cărora nu li se explicase, nu li se povestise lecția, ci era doar aruncată dogmatic de la catedră, pusă pe tablă în simboluri complicate și aproape fără cuvinte.

Am fost suficient de norocos să văd în propria experiență de elev și student nu doar că se poate și altfel, ci că e mult mai bine altfel. Iar asta a fost motivația principală pentru care am decis să încerc să fac lucrurile cum cred eu că e mai bine.

Acum, sînt bucuros și entuziasmat să mai fac un anunț public.

Poligon Educational înseamnă, de aproape un an, o echipă de profesori tineri, dar cu dorința de a explica matematica și fizica prin aplicații, dezvoltare istorică și chiar prin povești: Maria Kaproș, Răzvan Vulpe, Joshua Biro și cu mine, Adrian Manea.

Nu ne îndepărtăm nici de uneltele clasice, de pregătirea pentru teste sau examene, dar ne dorim să facem asta astfel încît elevii să înțeleagă, nu doar să reproducă. Să poată exprima cu propriile cuvinte strategii de lucru, să (re)formuleze probleme și întrebări — mai pe scurt, să lucreze confortabil, nu ca și cum ar respecta regulile unui joc pe care nu-l înțeleg și abia așteaptă să revină la „viața reală”.

Pe lîngă experiența directă de lucru cu elevii, propunem un atelier interactiv, în care să discutăm cîte o temă de interes specific pentru fiecare dintre noi, teme care credem că se leagă direct de provocări pe care le au profesorii și elevii aproape în fiecare zi.

De fapt, în asta constă și interactivitatea atelierului anunțat: prezentările noastre vor fi cu exemple concrete și urmate de discuții, astfel încît uneltele și conceptele care vor apărea să se transforme în cunoștințe imediat aplicabile la clasă sau pentru pregătirea personală.

Iată, pe scurt, la ce ne-am gîndit.

Maria Kaproș: Învățare prin neuroștiințe

Maria este pasionată de structuri neuronale, pe care le studiază cu matematică în cadrul unui masterat la UBB Cluj. Însă este convinsă că studiul academic poate să fie completat de aplicații și explicații relevante pentru fiecare dintre noi, în „lupta” cu abstractul matematicii.

În prezentarea ei, vei afla despre concepte și teorii din neuroștiințe și psihologia educației informată de această disciplină, iar toate lucrurile vor fi aplicate lecțiilor de matematică de gimnaziu și liceu.

Cum înțelege un copil o mulțime infinită? O putem lega în vreun fel, vizibil sau abstract, de figuri geometrice infinite, ca dreptele și planele? Ce înseamnă o necunoscută dintr-o ecuație? Cum conceptualizez o problemă „cu text”, din care să pot extrage informația matematică?

Cîteva dintre aceste întrebări sînt discutate, de exemplu, și în cartea lui George Lakoff și Rafael Núñez, Where Mathematics Comes From, iar împreună cu Maria, vom vedea cum transformăm astfel de concepte abstracte și cercetări academice în lecții și explicații clare la clasă.

Răzvan Vulpe: AI prompt engineering pentru elevi și profesori

Nu încape nicio îndoială că inteligența artificială este una dintre cele mai sofisticate și importante invenții tehnologice din zilele noastre. Cu ajutorul ei, computerul a devenit mult mai mult decît un dispozitiv de calcul, cu bune și cu rele.

În educație, elevii au trecut de la căutarea răspunsurilor pe Google și Wikipedia la „conversații” cu agenți de inteligență artificială. La fel au făcut și profesorii, chiar dacă mulți dintre ei încă mai apelează la manuale și cărți de specialitate, pentru a păstra calitatea și acuratețea informațiilor.

Sigur că această reală dependență de inteligența artificială vine cu foarte multe dezavantaje și probleme serioase de dezvoltare cognitivă și emoțională. Dar și restricționarea fermă a utilizării AI-ului ridică propriile probleme. Și atunci, nu mai bine ne împrietenim cu chatbot-ul, învățînd să-l folosim responsabil și cu spirit critic?

Răzvan o să exemplifice cîteva sarcini de învățare și rezolvare ghidată a problemelor, în care atît profesorul, cît și elevul să folosească inteligența artificială, dar fără să se lase înlocuiți de ea. Scepticismul, insistența și precizia sunt cîteva dintre abilitățile la care ar trebui cu toții să ținem mai mult atunci cînd avem tentația să lăsăm sarcini plictisitoare sau prea complicate în sarcina AI-ului.

Joshua Biro: Cum se scrie infinitul? Storytelling științific

Pe Joshua l-ai citit în Școala9 sau în cartea pe care a publicat-o anul trecut. Vei fi remarcat atenția lui către explicații și aplicații, dar în strînsă legătură și dialog continuu cu elevul.

În prezentarea lui, Joshua va exprima una dintre convingerile fundamentale ale echipei Poligon Educational, anume că matematica și științele naturii înseamnă mult mai mult decît ecuații și formule. Înseamnă și povești, cu meritele remarcabile de a fi adevărate și de a sta la baza înțelegerii universului, atît a celui scris cu majusculă, cît și cel interior fiecăruia.

Nu întîmplător, în ciuda limbajului aparent ultraspecializat, atît matematica, cît și fizica și celelalte științe ale naturii se exprimă și cu limbajul natural. O parte din problema celebră și dureroasă a analfabetismului funcțional este tocmai neînțelegerea atît a acestui limbaj, dar și a celui general, pus în context științific.

Cum explici elevului că „forță” și „putere” înseamnă lucruri diferite la fizică? Sau că „greutatea” nu e ce-ți arată cîntarul ori că o viteză sau chiar distanță poate să aibă valori negative?

Pe lîngă astfel de exemple, sînt și multe alte povești care merită spuse din istoria științei. Biografii de idei, de cercetători, cum apare scînteia care leagă totul și-ți dă răspunsul, uneori căutat timp de secole?

Adrian Manea: Lecții școlare cu Markdown, LaTeX și GeoGebra

Cînd eram în facultate, mi se părea că programele pe care le folosesc profesorii și pe care le vedeam cel mai des în laboratoare (de fizică sau de informatică) sînt unelte sofisticate, pentru care trebuie să fii programator ca să le înțelegi și să le folosești.

În liceu, profesorul Bogdan Enescu ne-a vorbit puțin despre Wolfram Mathematica și Maple, dar le căutasem pe internet și văzusem că au licențe la prețuri de mii de euro, îndepărtîndu-mă tot mai mult de ideea de a folosi software educațional.

Astăzi, AI-ului programează pentru tine și poate să-ți dea direct un grafic, o integrală, un calcul matriceal. Însă cum rămîne cu spiritul critic și cu înțelegerea?

Richard Feynman, fizicianul preferat al tuturor, spunea un lucru foarte important, mai ales în această perioadă de inflație pînă la acaparare a AI-ului:

Ceea ce nu pot crea nu am cum să înțeleg.

Alături de el sînt mulți cercetători în istorie care au preferat să-și construiască propriile unelte, pentru că au înțeles că parcursul pînă la soluția finală este, în primul rînd, o experiență de învățare. Dacă faci dintr-o problemă un fel de întrebare-grilă, în care te grăbești să găsești răspunsul, dar modul în care ai ajuns la el nu contează, îți dezvolți în primul rînd superficialitatea.

Atelierul e și o ocazie excelentă să arăt că există foarte multe unelte educaționale gratuite și foarte puternice, în opoziție totală cu impresia pe care eu însumi am avut-o, anume că locul lor este doar în laboratoare, iar publicul-țintă sînt ultraspecialiștii.

Perioada pandemiei de COVID-19 mi-a dat ocazia să experimentez cu mai multe astfel de programe în context educațional și am ales trei pe care vreau să vi le arăt integrate într-un mod de lucru accesibil.

GeoGebra este unul dintre cele mai populare produse software pentru reprezentări grafice și nu numai. Vizualizarea, inclusiv într-un mod interactiv, este o funcție de bază de care ar trebui să profite toți profesorii, elevii și studenții.

LaTeX este motorul cu care se scrie matematica în format digital, peste tot. Toate cărțile, articolele și site-urile care conțin măcar o ecuație sau un simbol matematic poți să fii sigur că au trecut printr-o procesare cu LaTeX. Ba mai mult, programul este suficient de flexibil încît să producă și texte literare, reviste și multe altele. Dacă elementele de design și tipografie contează, LaTeX este singurul răspuns, mai ales cînd ai și măcar un pic de conținut matematic sau științific.

În fine, Markdown este „limbajul” pe care îl vorbesc mai toate blogurile și site-urile simple. Eseurile și articolele pe care le citești online, inclusiv aici, pe Ghost, sau pe Substack, trec printr-o procesare de tip Markdown. Textul arată foarte curat, aproape nu ai nevoie de simboluri speciale, iar super-puterea lui este că se poate combina și cu LaTeX. Cînd ai de scris un articol de matematică, dar care vrei să apară pe un site, Markdown și LaTeX sînt răspunsul optim.

Participă gratuit la atelierul nostru din 20 mai, ora 18.00, prin înscriere în formularul de aici.

Desfășurarea va fi online, pe Google Meet și vei primi link-ul de conectare pe adresa de email pe care o completezi în formular.

Pe curînd, deci!