matematica
Matematica fără demonstrații este speculație, intuiție, ipoteză. Orice rezultat care nu se susține prin argumente riguroase nu există. Unele demonstrații, însă, pur și simplu nu le crezi posibile. Pînă reușește cineva.
fizică
O carieră în științe înseamnă concurență, dar și colaborare. Într-o lume conectată digital, cercetarea este, în cele mai multe cazuri, o activitate globală. Despre o competiție care arată tinerilor participanți atît valoarea unei comunități și îi familiarizează cu articolele de cercetare.
revista
Lansăm primul număr al revistei Gradient, în format digital.
complex
Eleganța și frumusețea rezultatelor din știință și matematică sînt uneori legate de forma lor compactă. Prin ecuații și teoreme, știința caută teorii unificatoare și analizează noutățile pe componente și cu modele. Evoluția inteligenței artificiale aduce însă un argument pentru complexitate.
educație
Lipsa lecturilor și analfabetismul funcțional sînt probleme ale elevilor imposibil de ignorat. Dar dacă discuți cu ei, dacă te străduiești să ai un dialog autentic, devine clar că le lipsește și experiența de a fi ascultați, într-o interacțiune care să însemne un schimb real de informație și emoții.
meta
În ciuda statisticilor despre analfabetismul funcțional și lipsa lecturilor, cred că un mesaj direct este important. Statistica nu prescrie, ci doar descrie o stare de fapte. Ne privește pe fiecare, orice procent este alcătuit din indivizi.
cărți
Ce e de făcut în fața dificultăților tot mai mari din matematică și științele naturale? Axiomatizarea ar putea fi un răspuns, dar nu toate teoriile pot fi transformate într-un sistem deductiv. În plus, în ciuda generalității rezultatelor, impactul personal al cercetărilor poate fi devastator.
incertitudine
Fizica și matematica sînt două dintre domeniile văzute de mulți drept complicate. Totodată, ele sînt și exacte. Ce mai înseamnă acest lucru atunci cînd Heisenberg cuantifică incertitudinea, iar matematica lucrează cu probabilități și sisteme complexe?
presă
Vezi prin electroni, gîndește cuantic, dar educă uman și adaptat. Trei articole care mi-au atras atenția recent.
Un spectru al curiozității
În cărțile sfinte și în folclorul occidental găsești multe numere cu valoare magică sau simbolică, precum 3, 5, 7 sau 9. Dar scripturile indiene ale antichității sînt cu mult mai îndrăznețe și precise. Ce-ai zice de exact 8.400.000 de reîncarnări?
Biografiile ficționalizate ale marilor cercetători explică prin metafore și simboluri impactul muncii lor. Chilianul Benjamín Labatut argumentează, prin romanele sale, că efectele se simt în primul rînd asupra minților acestor genii.
Între creioanele preferate de artiști și pixuri utilitariste, stiloul ocupă, de aproape două secole, un loc aparte în istoria culturii și gîndirii. Nu știm cîte teoreme s-au scris cu stiloul, dar cîteva legături între matematicieni și stilourile lor sînt certe.
Fii ordonat cu propriile amintiri, dar în istorie, gîndește în contextul corect. Plus, despre rolul observatorului în fizică și filosofie. Trei articole de presă care mi-au atras atenția recent.
Alături de educație și experiență, cultura ne formează întreaga imagine a lumii. Nuanțele culturale induc, însă, și prejudecăți, iar unele dintre ele influențează felul în care vedem geometria și numerele.
Matematica este, în bună măsură, istoria problemelor matematicii, dar povestea ei nu e obligatoriu să conțină ecuații, formule și teoreme.
Uneori, curiozitatea față de originile unui termen din matematică devine o căutare care traversează milenii. Sau se poate încheia cu o glumă. În ambele situații, experiența poate fi mai memorabilă decît ecuațiile pe care le clarifică.
Cine și de ce?
